Beneficiile rasului pentru bebelusi

1066 0

Rasul unui copil este un dar divin. Cine stie sa cultive si sa se infrupte din acest fruct cules din pomul fericirii se incarca de puterea unui magician. Nimic nu i se mai pare prea de greu.

In primele zile si saptamani de viata, bebelusul tau este atat de mic si de fragil, incat, de multe ori, ti-e si teama sa nu-l zdrobesti cu un gest mai neindemanatic sau mai grabit. Miscarile lui par total dezordonate, fara nici un sens. E drept, rezultatul miscarilor lui haotice nu se concretizeaza imediat, dar ele pregatesc momentele in care omuletul va sta in sezut, apoi va merge in patru labe si, intr-o zi de neuitat pentru parintii lui, va face primii pasi.

Si asta nu e tot: nici n-a implinit o luna sau doua si il surprinzi zambind, initial tot fara motiv, apoi atunci cand tu, mamico, apari in fata lui si-i vorbesti plina de afectiune. Pe la trei luni scoate primele chiote, care pornesc din stomac, ceea ce constituie o excelenta gimnastica abdominala. Daca il provoci sa rada cat mai des, il ajuti mai mult decat iti imaginezi, nu doar pentru ca ii produci o stare psihica buna, ci pentru ca aceste exercitii de "abdomen" ii consolideaza musculatura, foarte utila pentru etapa in care va face primele tentative de a merge. Incredibil, dar rasul il ajuta la mers.

Mai mult, rasul are un efect pozitiv si asupra intestinelor. In timp ce copilul rade, diafragma vibreaza, masand interiorul tubului digestiv. Nu intamplator se spune despre persoanele care nu stiu sa zambeasca si sa rada ca sunt… "constipate".  Asadar, chiar daca ti se pare ca e deplasat sa razi "fara motiv" impreuna cu o mogaldeata, fa-o totusi fara retineri, provoaca-ti copilul, ofera-i posibilitatea sa invete sa rada.

Inlocuieste plansul isteric cu rasul bebelusului

Fiecare mama poate sa constate ca intre orele 17 si 20, bebelusii au tendinta sa se transforme in plangaciosi. Medicii au o explicatie pentru acest lucru, chiar daca deocamdata e vorba doar de o ipoteza. Ei spun ca bebelusii simt nevoia sa se elibereze de tensiunea acumulata peste zi. Si se manifesta prin… plans. Daca asa stau lucrurile, tu, mamico, ai o solutie la indemana pentru a opri plansul "nervos", cum il numesti tu. Daca bebelusul a implinit 4 luni, varsta la care el e fascinat de sunetul propriilor lui triluri de ras, in loc sa-l lasi sa planga pana te scoate din minti, fa-l sa rada, jucandu-te cu el. Este o modalitate mult mai agreabila de a trece si tu si copilul tau peste orele critice ale zilei, de a va elibera impreuna de tensiuni.

Fa-l pe copil sa rada prin "jocuri magice"

Intre 6 si 9 luni, majoritatea copiilor reactioneaza prin plans atunci cand, in lipsa mamei sau a persoanelor din anturajul lui apropiat, apare in fata lor o figura noua, straina. Cuprinsi de un sentiment de insecuritate insuportabila, de perplexitate si disperare, izbucnesc in hohote de plans cu spasme. Pentru a-l ajuta sa treaca de angoasa produsa de aceasta situatie, n-ai decat sa il obisnuiesti cu un "joc magic": fie ca tu iti ascunzi de el pentru cateva clipe fata, dupa care apari razand, strigand: "Cucu!", "Bau!", stimulandu-i si lui rasul, fie ascunzi, in timp ce el vede acest lucru, cate un obiect (sub perna, sub pled, tinandu-l in mana la spate etc.), dupa care il scoti la vedere, rostind aceleasi cuvinte magice.

Asa mic cum este, copilul tau va invata ca o fiinta sau un obiect continua sa existe si atunci cand dispare pentru un anumit timp din campul lui vizual. Va intelege treptat din acest joc ca tu esti langa el si in momentele in care nu te vede. Este o informatie oferita prin joc si ras, ce-i va face multa placere, cultivandu-i totodata sentimentul de securitate. Se poate folosi si reversul jocului: il ascunzi pe el dupa un scutec, apoi simulezi razand in hohote surpriza si incantarea de a-l fi regasit. Va intelege ca si el, ca si tine, are puterea "miraculoasa" de a disparea si de a reaparea. Iar hohotele de ras pe care poti sa i le provoci prin practicarea acestui joc, te asigur, ii vor face o data in plus bine, pentru ca ii vor tonifica musculatura si ii vor regla respiratia.

Dar mai exista si alte jocuri care il pot ajuta pe speriosul cel mic sa nu se mai teama de tot ce misca in jurul sau. Tatal il poate purta in brate pentru o scurta calatorie cu "trenul de mare viteza": pur si simplu fuge cu el simuland zgomotul produs de locomotiva. Sau face o miscare circulara, intr-un zbor… cu avionul, pe fondul zgomotului de motor in forta.

Copilul rade… cu tot corpul

Nu uita, copilul mic nu rade ca un adult. El rade cu gurita, cu ochii, cu inima, cu tot corpul. Hohotele, chiotele lui de ras sunt profunde, neretinute, fara autocontrol. El nu cunoaste jena de a rade "din toti rarunchii", spontaneitatea nu e tocita de convenientele sociale, de educatie sau de rigoarea bunelor maniere. Contactul cu un copil care rade este "un medicament" pentru adult, e o posibilitate de destindere si de aducere aminte de inocenta propriei copilarii. Este o infuzie de tinerete.

Asa ca, invata-ti copilul sa rada, ofera-i aceste ocazii, nu-i timp pierdut, fiecare are de castigat. In plus, copiii, care se bazeaza mai mult pe empatie decat pe bagajul de informatii, simt si reactioneaza inainte de orice la starile noastre emotionale. Zambetul si rasul pot fi din acest motiv un liant extraordinar de puternic in relatia dintre parinti si copii. Este aproape mai important sa-l faci sa creada in puterea zambetului si a rasului, care il vor pregati pentru relatia cu ceilalti oameni, decat sa-l faci sa creada neconditionat ca exista o lume ideala, cea a povestilor, care in realitate, dupa cum bine stim, nu exista.
 


In this article

Join the Conversation