Ce papam de la 1 an?

1147 0

Praslea cel Voinic a trecut de 8 luni si „pretentiile cresc” – laptele, supa, piureul si sucul sunt foarte bune, dar parca ar gusta si el din „chiftelele pregatite pentru tati”!

Incearca cu alimente solide!

Inca nu se poate, dar facem un compromis: ca sa nu mai pofteasca la chiftea, inlocuim carnea tocata din supa copilului cu perisoare. Vom mai schimba ceva: in supa vom inlocui zarzavatul pasat cu galuste! La inceput le vom prepara din faina fara gluten si numai din galbenus de ou (albusul este foarte alergizant pana la varsta de un an). Nu te necaji daca se vor face zdrente, este normal (daca albus nu e, nimic nu e!) – nu inseamna ca nu esti o gospodina buna, ci doar ca respecti recomandarile medicului.

A venit momentul sa umblam un pic si la consistenta alimentelor. Carnea bine preparata o putem desface in suvite indeajuns de mici pentru ca micutul sa le apuce. Pasatul alimentelor nu trebuie prelungit dincolo de varsta de 9-10 luni, pentru ca dupa un an il dezvatam foarte greu de alimentul pasat. Crestem consistenta alimentului in momentul in care capacitatea de masticatie a sugarului este evident mai buna. El incepe sa isi demonstreze singur lucrul aceasta – se duce catre alimentul solid, il ia, si-l pune in gura si incepe sa-l mestece. Dar, atentie, sa nu se inece cu bucatile pe care le ia!

Daca observi ca mogaldeata da semne cum ca ar vrea sa se hraneasca singur, incurajeaza-l! Pune-i o barbita mai mare si fii rabdatoare! Chiar daca toti peretii sunt plini de morcovi si mar ras si intre placile de gresie chitul nu mai este tocmai alb, chiar daca stransul mesei o sa dureze de doua ori mai mult, el va invata mai repede sa foloseasca canita si lingura, iar acest „calvar” se va sfarsi!

Personalitatea fiecaruia se manifesta din primele zile de viata, unii sunt mai docili, mai ascultatori, in timp ce altii sunt mai „indaratnici”. Daca nu vrea sa manance, nu vrea si gata! Nu te enerva si nu cauta vinovati printre rude – „seamana cu soacra-mea!” sau „e incapatanat ca tine”. Nu rezolvi nimic, dimpotriva, creezi o stare de tensiune care va accentua refuzul micutului. Multi parinti, „disperati” ca micutii lor nu mananca indeajuns, le pun in farfurie un „munte” de mancare – „lasa, mama, ca mananci cat poti!” – fapt ce il descurajeaza din start pe copilul „mofturos”!

Alti parinti recurg la tot felul de jocuri si „giumbuslucuri” pentru a-l face pe copil sa „mai ia o gura” – acesta fiind un alt obicei care dauneaza unui comportament alimentar sanatos si echilibrat. Copilul trebuie sa fie obisnuit de mic cu ideea ca nu trebuie sa manance cand vrea si numai ce vrea – insa constrangerea nu este un mijloc de educatie, aceasta se face prin puterea exemplului personal dat de parinte (intr-unul din articolele viitoare ne vom ocupa mai pe larg despre diferitele aspecte ale comportamentului alimentar).

Desi de cateva luni a pierdut monopolul de „aliment unic”, laptele matern se mentine in fruntea listei! Chiar daca nu mai este intru totul suficient, laptele de mama ramane cel mai bun aliment pentru copil, asa ca este bine sa amani cat mai mult, cel putin pana spre un an (si chiar in al doilea an de viata) momentul intreruperii alaptarii la san. Cantitatea totala de lapte (inclusiv laptele cu cereale) nu trebuie sa depaseasca 600 ml pentru a nu scadea cantitatea altor elemente mai bogate in vitamine, minerale, proteine vegetale etc.

Laptele de vaca este alergizant si este contraindicata in mod absolut folosirea lui pana la varsta de 6 luni. Dupa un an, el poate fi insa folosit fara nici o restrictie. In traditia culinara romaneasca, branza de vaci are un rol important in alimentatia copilului mic, insa mai pretios decat branza de vaci este iaurtul – se introduce in gustarea de la ora 18.00. Este bine ca iaurtul sa fie cu bacili bifidus, preparat in casa, cu maia de buna calitate. Daca nu ai prea mult timp la dispozitie, poti cumpara iaurt de la magazin, insa citeste cu mare atentie eticheta. Nu cumpara daca ambalajul nu are inscriptionata clar data de fabricatie si, in special, termenul de expirare.

De asemenea, iaurtul (ca de altfel toate alimentele pentru sugari) nu trebuie sa contina conservanti sau alti aditivi alimentari (coloranti, arome, stabilizatori etc.) care sunt notati, de regula, cu indicatori care incep cu E. Din aceleasi considerente te sfatuiesc sa eviti iaurturile cu fructe, chiar daca pe cutie scrie „fara conservanti” – fructele au trebuit totusi confiate si stabilizate. Daca Praslea stramba din nas la iaurtul simplu si-l prefera pe cel cu fructe, prepara in casa niste suc de fructe si amesteca-l cu iaurt. Vei obtine astfel, rapid si sanatos, un iaurt de fructe! In iaurt putem introduce cerealele si, in loc sa-i dam fainosul cu lapte, ii dam cereale cu iaurt.

Cerealele schimba gustul si imbogatesc caloric iaurtul. Putem schimba periodic sortimentul de cereale si astfel incepem sa dezvoltam gustul pentru alimente diferite. Vom da la ora 10 marul piure, iar sucul de piersica la iaurt, in timpul gustarii de la ora 18. Respectam astfel un precept modern, care spune ca un aport echilibrat de minerale si vitamine se obtine din folosirea zilnica a cel putin trei legume si a doua fructe diferite intre ele. Mentinem fainos cu lapte la copiii distrofici (copiii care au greutatea mai mica decat majoritatea celorlalti copii de varsta lor). La cei ce se trezesc noaptea, fainosul cu lapte se da la ultima masa inainte de culcare – fiind un aliment satios, care previne astfel aparitia foamei pe durata noptii.


In this article

Join the Conversation