Sfaturi utile cand le cititi celor mici

206 0

Este indicat sa folositi enunturi scurte, cu toate cuvintele bine articulate, si pauzele lungi. Tonul ar trebui sa fie unul lent, melodios. De multe ori, este bine sa lungiti vocalele, spre exemplu: „era asaaa de frumooooos”.

  • Repetitia frecventa este indicata, pentru o mai buna intelegere, iar, la sfarsitul propozitiilor, ar trebui sa puneti cuvintele nou intalnite, pentru a le sublinia verbal.

  • Cand ii cititi, lasati-l sa va observe expresiile faciale, nu-l pozitionati in asa fel incat sa vada numai cartea si ilustratiile. Asa ca puteti folosi din plin comunicarea non-verbala: ridicarea sprancenelor, zambete largi, contactul visual.

  • in general, cititul trebuie sa ia forma unui „dialog” sau a unei „conversatii”, care, in unele momente, poate devia de la subiectul cartii. In „dialogul” cu bebelusul, „replicile” lui sunt miscari de maini sau de picioare, gangurit, respiratie accelerata sau zambete. Dupa ce ii vorbiti sau ii cititi un pic, dati-i timp sa va „raspunda”. Nu este bine sa ii cititi celui mic cartea de la cap la coada, fara sa fiti atenti la reactiile lui.

  • Cand va adresati lui, nu trebuie sa vorbiti ca el, folosind cuvinte incomplete sau gresit pronuntate, oricat ar parea de amuzant. Trebuie sa vorbiti clar, inteligibil, ca si cum v-ati adresa unul adult, acordand o mare atentie ritmului si tonului.

  • Nu trebuie neaparat sa cititi toata cartea. In cazul copiilor intre 1 si 2 ani, este bine sa schimbati cartea, chiar daca sunteti in mijlocul povestirii, daca vedeti ca cel mic nu mai are rabdare. Totusi, cand sunt foarte mici, copiii pot asculta toata cartea.

  • Alegeti carti potrivite dezvoltarii psihice si limbajului celui mic. Dupa 18 luni, copii pot incepe sa-si aleaga singuri cartile.

Ofera multe carti pentru varste mici – „Prima mea carte despre culori”, „Prima mea carte despre numere” (editii bilingve, in limba romana si in engleza), „Omida mancacioasa” si „Vrei sa fii prietenul meu?”.

Toate acestea au pagini cartonate si colturi rotunjite, pentru a avea caracteristicile unor adevarate jucarii, atractive si rezistente.

Daca ne referim la povestioare in versuri, cea mai potrivita este seria ce o are ca personaj central pe fetita-iepuras Miffy („Miffy”, „Ziua lui Miffy” si „Bicicleta lui Miffy”). Limbajul cartilor este usor de inteles, datorita cuvintelor simple, imbinate in strofe rimate.

Textele sunt astfel pline de muzicalitate, iar copiii le iubesc si le retin cu usurinta. In plus, imaginile create de autorul Dick Bruna sunt bidimensionale si bine conturate, ceea ce le face usor de identificat de catre copiii de cele mai mici varste

Material oferit de

In this article

Join the Conversation