3 caracteristici ale sportului pentru copii

644 0

La 3 ani, un copil este bine să fie lăsat să facă mişcare spontan. Să alerge cât vrea, să se oprească atunci când oboseşte. Este vârsta la care încă se descoperă şi îşi perfecţionează gesturile. Nu are o rezistenţă fizică mare deci nu trebuie obligat să depună mai mult efort decât poate.

La 5 – 7 ani, spun psihologii, un copil trebuie să realizeze activităţile motorii necesare nu doar pentru dezvoltarea lui fizică, dar şi pentru evoluţia intelectului. Astfel, controlul respiraţiei, descoperirea independenţei şi interdependenţei fiecărei părţi a corpului, deosebirea între stânga şi dreapta şi multe altele sunt etape fundamentale pentru a se înţelege pe sine şi lumea înconjurătoare.

Giovanni Marcazzan – medic, psiholog, consilier naţional al Federaţiei Italiene de Volei – considera ca sportul trebuie să aibă trei caracteristici pentru a fi util şi captivat pentru copil: să fie simetric, să fie de echipă şi distractiv.

Sportul trebuie să fie simetric

Cu alte cuvinte, trebuie să implice ambele părţi ale corpului, pentru o dezvoltare armoniasă. Ideale sunt volei, fotbal, minibaschet care implică, pe rând, ambele părţi ale corpului şi cer scheme motorii complexe: năzdrăvanul trebuie să alerge, să se oprească, să sară etc.

Sportul trebuie să fie de echipă

Sportul de echipă facilitează socializarea, îi arată copilului ce înseamnă munca în echipă. Este parte a unui grup şi participă activ la reuşita echipei sale. De asemenea, îl învaţă să nu fie egoist, să evalueze cu repeziciune o situaţie şi să ia decizii.

Să fie distractiv

Desigur, nu-ţi doreşti ca, după câteva ore de sport, sa-ţi auzi copilul spunând că nu mai vrea la cursuri şi că se plictiseşte.

Să nu uităm că, pentru copii, jocul rămâne mult timp preocuparea de bază şi cea mai importantă modalitate de învăţare. Deci sportul şi învăţarea lui trebuie să fie, în primul rând, distractive.

 

 


In this article

Join the Conversation