7 lucruri pe care trebuie sa le stii despre capuse

1694 0

Căpuşele sunt paraziţi temporari, ele rămân ataşate de gazdă pentru a se hrăni un număr variabil de zile, în funcţie de specia din care fac parte.

Pot să transmită boli de natură virală, bacteriană, parazitară sau micotică. În corpul căpuşelor se pot dezvolta o serie de agenţi patogeni pe care căpuşa îi poate inocula gazdelor sale în momentul hrănirii. De asemenea, căpuşa poate contacta microorganisme patogene de la animalele bolnave, pe care le vehiculează de la o gazdă la alta.

Căpuşele atacă atât mamiferele, păsarile, reptilele, cât şi omul. Nu toate ciclurile biologice ale căpuşelor se realizează pe aceeaşi gazdă, după hrănire căpuşele cad în mediu, urcându-se ulterior pe animale sau pe om doar pentru o nouă hrănire.

Citeşte şiCum previi infestarea catelului cu capuse

Omul se infestează cu agenţii patogeni inoculaţi de căpuşe în timpul hrănirii.

Căpuşele nu se caţăra şi nu sar de pe animale pe om. Ele se urcă pe acesta după ce se desprind de pe animal şi ajung în mediu.

Borelioza (boala Lyme), Anaplasmoza sunt boli transmise de căpuşe care pot afecta şi omul.

Citeşte şi Cum scapi de paduchii de cap si de ouale acestora

Implicaţiile asupra sănătaţii omului variază. Există situaţii în care muşcătura de capuşă trece neobservată, dar există şi situaţii când vectorii transmişi de căpuşă provoaca febră, artrite, oboseală, migrene, etc. Alteori simptomatologia apare la luni sau chiar ani distanţa de la muşcătura iniţială. Manifestarile clinice sunt foarte variate şi de multe ori nespecifice putându-se constată tulburari articulare, nervoase, cardiace, paralizie. Simptomatologia variată face ca diagnosticul să nu fie pus întotdeauna cu uşurinţă.

 

 

In this article

Join the Conversation