Inseminare artificiala sau fertilizare in vitro?

7038 0

Inseminarea artificială reprezintă modalitatea prin care sperma este adusă în uter, mai aproape de ovocit, pentru ca fecundarea să aibă loc mai uşor. Fertilizare in vitro, pe de altă parte, se produce în afar uterului. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare in infertilitate, îţi explică principalele diferenţe dintre cele două proceduri şi când se aplică fiecare dintre acestea.

Când se impune inseminarea artificială

Inseminarea artificială se realizează, de obicei, după ce sperma a fost tratată, pentru a se încadra în cei mai buni parametri. Este recomandată atunci când spermograma este la limita dintre normal şi anormal – procedura ajută spermatozoizii să parcurgă o distanţă mai mică până la fecundarea ovocitului. În acest caz, aceasta este singura problemă a cuplului, iar partea feminină nu are niciun fel de problemă care ar putea duce la infertilitate.

Al doilea caz în care este recomandată inseminarea artificială este atunci când există o stenoză (îngustare) a canalului cervical, ce face ca spermatozoizii să treaca foarte greu. Inseminarea este utilă şi în acest caz, pentru că ajuta spermatozoizii să treacă de această stenoză.

Este bine de ştiut că după trei inseminări nereuşite, ar trebui trecut la următorul pas. Inseminarea este o procedură bună pentru aceste două tipuri de diagnostic, dar nu pentru orice tip de problemă de infertilitate.

Când se apelează la fertilizare in vitro

În cazul fertilizarii in vitro, spre deosebire de inseminarea artificială, fecundarea se produce în afara uterului. Prin procedeul de puncţie sunt colectate ovocitele produse în urma stimularii ovariene şi lăsate să se fecundeze în laborator.

Eficienţa procedurii este dată de tipul de diagnostic pe care îl are cuplul. Există situatii, cum sunt cele două de mai sus, când inseminarea este soluţia şi situaţii în care fertilizarea este soluţia (probleme grave ale spermei, probleme ale trompelor uterine). Mai mult, există şi cazuri în care femeia care doreşte să rămână însărcinată  nu mai are niciun fel de rezervă ovariană, se confruntă cu menopauză precoce şi atunci se apelează la fertilizarea in vitro cu ovocite donate.

Pe de altă parte, sunt situaţii în care problemele de fertilitate se pot rezolva prin administrarea unor pastile. Important este ca diagnosticul să fie cel corect, iar tratamentul aplicat în concordanţă cu acesta, subliniază Andreas Vythoulkas.

 


In this article

Join the Conversation